În luna lui Florar, natura îsi îmbraca mantia multicolora cu cele mai frumoase flori care îsi trag seva din pamantul mustind de viata, pentru a încarca aerul cu parfum, culoare si sanatate. Pentru combaterea bolilor cardiovasculare, luna mai ne ofera un splendid covor vegetal, cu multe specii de plante, aflate în flora spontana si în cea cultivata.
Înca din primele zile de mai se impun atentiei lacramioarele, floarea de margaritar sau clopotele de mai, cu flori mici si gratioase ca margelele de alabastru, cu parfum de o finete inegalabila si cu fructe recomandate „împotriva stranutului si a dojenilor nevestelor“.
Nu întamplator, dupa un vechi obicei francez, în prima duminica din luna mai, parizienii traiesc „bucuria margaritarului“. Tone de flori se îndreapta spre marea metropola pentru a fi daruite pariziencelor, care vor deveni mai bine dispuse si mai iertatoare fata de barbati, pentru toate greselile din anul ce va urma, chiar daca au avut, în perioada anterioara, zile mai înnourate si tensionate. În satele franceze, prima duminica din mai este declarata „ziua lacramioarei“, iar locuintele sunt împodobite cu flori si frunze de „margaritar“, peste tot domnind o bucurie generala.
Lacramioarele, cel mai apreciat tonic cardiac
Din vremuri imemoriale, florile de lacramioare au fost folosite ca tonic-cardiace, fara a ridica tensiunea arteriala. Florile si frunzele se utilizeaza, dar cu mare prudenta, dupa avizul medicului, în tratamentul unor boli ca insuficienta cardiaca, angina pectorala, nevroze cardiace, palpitatii si ateroscleroza. La unele popoare, infuzia în vin a florilor era considerata „mai scumpa decat aurul si buna la toate bolile“, inclusiv la paralizie si epilepsie, linistirea colicilor, dureri de pantece, crampe cu lesin la prunci si la lauze, dureri de ochi si în friguri.
În bolile de inima mai este utilizata talpa gastei, planta cunoscuta înca din antichitate pentru efectele benefice, ceea ce i-a conferit si denumirea stiintifica de specie. În frunze si flori se afla heterozide cardiotonice, care îi dau proprietati sedativ-cardiace (de trei ori mai puternice decat valeriana), hipotensive si vasodilatatoare periferice, fiind indicate în arterite.
Tot începand din luna mai se valorifica saschiul, din care se prepara un excelent medicament pentru afectiuni cardiace. Aceasta mica planta, cu tulpini taratoare, frunze groase si lucioase si flori albastre-violacee, este mai frecventa în padurile umede de fag si stejar din Bucovina, fiind mult apreciata si ca planta ornamentala, pentru a acoperi mormintele din cimitire. Aceasta are proprietati hipotensive, vasodilatatoare si spasmolitice, cu efecte deosebite în reducerea tensiunii arteriale, îmbunatatirea circulatiei sanguine la nivel cerebral, diminuarea ritmului cardiac în tahicardie neuro-vegetativa si dilatarea arterelor cerebrale pentru prevenirea aterosclerozei si a congestiei.
Valoarea terapeutica a acestei plante este atestata si de o specie sora, saschiul roz, care are proprietati anticanceroase, fiind cautata mult pentru tratamentul leucemiei acute, boala Hodgkin, limfosarcom, carcinom de san, desi pretul de livrare este înca foarte ridicat.
Tincturile din tei au importante efecte hipotensive
Ciubotica cucului, o admirabila planta din flora spontana, aflata în poienile deluroase si de munte, începe înfloritul la venirea randunelelor, etaland buchete de flori galben-aurii, catifelate, parfumate si încretite în forma de palnioara, cu deschiderea în sus. Atat radacinile, cat si florile contin saponozide triterpenice, glicozide si flavonozide cu proprietati tonic-cardiace si depurative ale sangelui în timpul primaverii. Planta uscata se foloseste în cardiopatie ischemica, inflamarea miocardului si eliminarea toxinelor din sange.
Teiul, un arbore ornamental, cu coroana globuloasa, nelipsit din parcuri, gradini, curti si marginea soselelor unde împrastie, în timpul înfloririi, un parfum deosebit datorita uleiului eteric. Florile galben-aurii, grupate în inflorescente, sunt mult utilizate în ceaiuri si tincturi cu proprietati hipotensive, coronaro-dilatatoare, antiinflamatoare, în edeme, decongestive si calmante în dureri cardiace, avand efecte în combaterea hipertensiunii arteriale, insuficienta cardiaca, palpitatii, spasme la inima si ateroscleroza si tromboze, cu fluidizarea sangelui.
Florile si frunzele de paducel, recoltate în luna mai, imprima proprietati sedative, antispastice, vasodilatatoare la nivelul vaselor coronariene si de rarire a contractiilor inimii bolnave (aritmii, extrasistole, tahicardie, cardiopatie ischemica, ateroscleroza, hipertensiune si nevroze cardiace). Efectele terapeutice se maresc prin asociere cu valeriana si talpa gastei.
Ruscuta de primavara combate angina pectorala
De sezon este si ruscuta de primavara, o plantuta cu flori galbene sau rosii, care este utilizata în tahicardie, angina pectorala, extrasistole de natura nervoasa, miocard slabit, hipertensiune si ateroscleroza.
Alte specii din flora spontana si cultivata, cu înflorire în luna mai si cu proprietati cardiovasculare, sunt:
- cruciulita, eficienta în stimularea contractiilor peretilor vasculari, pentru a asigura o buna circulatie periferica;
- fumarita, cu actiune directa în scaderea tensiunii arteriale;
- deditei, cu mare eficienta în tratamentul tahicardiei;
- rozmarinul, valoros prin flori, frunze si ramuri tinere utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale, a reumatismului cardiac si ca adjuvant în afectiunile cardiace cronicizate;
- odoleanul, valorificat prin rizomi si radacini în tratarea tulburarilor de ritm cardiac, nevroze cardiace si palpitatii rebele;
- coacazul negru, care contine în flori si frunze o diversitate de principii active cu actiuni pozitive în tratarea bolilor cardiace pe substrat nervos si în hipertensiunea arteriala;
- narcisele albe, ale carei flori sunt cautate pentru tratarea unor afectiuni ale inimii;
- trandafirul, de la care se folosesc petalele rosii în tratamentul anginei pectorale.
Plante recomandate în bolile de plamani
În lunile de primavara sunt destul de frecvente bolile aparatului respirator cauzate de schimbarile survenite în factorii de mediu cu care se confrunta organismele debilitate în lunile de iarna. Multe internari în spitale din aceasta perioada sunt impuse de bolile de plamani, de la gripa si guturai la tuse, astm bronsic, pneumonie, emfizem pulmonar si tuberculoza.
Podbalul, o planta cu flori galbene, deschise odata cu ghioceii, recunoscuta în toata lumea ca remediu contra tusei. Prin continutul ridicat în mucilagii prezinta proprietati emoliente, expectorante, pectorale, antiinflamatoare si sudorifice, avand bune efecte în bolile cronice de plamani, bronsite, tuse, astm, gripa, emfizem pulmonar, pleurezie, tabagism, silicoza, traheita, laringita si tuberculoza. De asemenea, recomand aceasta planta pentru protejarea vocii la solistii vocali, actori, cadre didactice si avocati. Se va utiliza sub forma de infuzie calda, inhalatii sau suc îndulcit cu miere de albine si lapte.
Patlagina are multiple proprietati terapeutice: expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice si antiinflamatoare. Se utilizeaza pe scara larga sub forma de infuzii, decoct si sirop, avand bune efecte în bronsite cronice, crize astmice, tuse seaca si convulsiva, guturai, sinuzita, rinita, traheita, catar pulmonar, emfizem pulmonar si tuberculoza.
Treptat, gradinile si pajistile se acopera cu toporasi, plante mici cu flori violete, placut mirositoare, pe care le aduna copii pentru a le oferi mamelor sau colegelor de gradinita si de scoala. Aceste plante au actiuni emoliente, expectorante, antitusive si antiseptic pulmonare. Efectele terapeutice se constata în inflamatiile cailor respiratorii, bronsite, tuse convulsiva, catar pulmonar cronic si febra.
Catusnica vindeca tusea convulsiva
Catusnica este o planta mai putin cunoscuta, dar care a intrat între speciile cultivate din gadini de care omul nu trebuie sa se desparta. Este placut mirositoare datorita unei cantitati mari de uleiuri eterice, care prezinta efecte în durerile de plamani, congestii pulmonare, tuse convulsiva, tuse tabagica si tuberculoza.
Bradul se întalneste frecvent în paduri compacte (bradete), în amestecuri cu fagul si molidul sau ca arbore ornamental în statiuni climaterice, parcuri si curti. Este utilizat mult sub forma de muguri anuali si ramuri tinere crescute primavara, bogate în uleiuri eterice, cu miros balsamic, ce prezinta proprietati antitusive si antibronsitice. Se prepara siropuri luate în perioadele de crize cu bronsite, catar pulmonar, guturai, tuse, laringita cronica, nevralgii si tuberculoza.
Pentru toti locuitorii, bolnavi si sanatosi, recomandam urzica vie, folosita înca din antichitate ca prima planta medicinala a primaverii. Prin continutul în principii active foarte variate, are proprietati emoliente, expectorante si antiseptice, cu efecte terapeutice deosebit de bune în afectiuni ale aparatului respirator (bronsita, tuse convulsiva, astm, raguseala). Cine neglijeaza cura de primavara cu urzici, preparate în diverse forme, ar putea avea necazuri cu sanatatea în tot cursul anului.
Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Sursa: www.farmacia-verde.ro
