Cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienti care descriu simptome caracteristice arteritelor, însa, din pacate, în unele cazuri ajung cu prea mare întarziere, medicii fiind nevoiti sa-i dirijeze spre salile de chirurgie.
Arteritele sunt boli inflamatorii ale arterelor periferice, cu localizare mai frecventa la nivelul picioarelor, de unde se pot extinde în tot organismul. În toate formele acestor boli, circulatia descendenta a sangelui devine deficitara, avand ca urmare o carenta de oxigen si de substante nutritive în tesuturi, care nu se mai pot debarasa de produsele de dezasimilatie, respectiv de toxinele depuse în sange.
Primele simptome ale bolii apar sub forma de întepaturi, carcei si crampe în pulpele si gleznele picioarelor si senzatia de greutate si oboseala în timpul mersului prelungit pe jos sau la eforturi fizice. Uneori, durerea de picioare poate sa apara chiar dupa 50-100 de metri de mers, dar, în urma tratamentelor, distanta de mers poate fi marita la 1-3 km, fara vreo senzatie neplacuta. Începand de la degete, picioarele se racesc, atat iarna, cat si vara, si prezinta modificari de culoare, de la palid-albicios, la rosu-intens, violaceu si chiar negru. Pielea devine lucioasa, uscata, neelastica, din cauza lipsei de transpiratie. Unghiile sunt fragile si se deformeaza.
Agravarea arteritelor se desfasoara în timp variabil, de la o persoana la alta, fiind influentata de unii factori favorizanti (fumat în exces, frig si umezeala, infectii, eforturi fizice si traume psihice). În unele cazuri, boala poate fi tolerata chiar cativa ani, dar în alte cazuri are o evolutie rapida, mersul pe jos devine imposibil, durerile sunt insuportabile, iar dupa aparitia ulceratiilor si a cangrenelor urmeaza, în mod fatal, amputarea partiala sau totala a unui picior sau a ambelor picioare.
Un caz particular al afectiunilor arterelor îl constituie boala Raynaud, mai frecventa la femei, fiind caracterizata prin accese de vasoconstrictie, în urma aparitiei unui spasm la nivelul degetelor de la ambele picioare si maini, cu durate variabile, de la cateva minute pana la cateva ore. Boala poate sa apara la persoane tinere, sub 40 de ani, fiind declansata de frig, traumatisme, intoxicare tabagica si cu plumb, emotii, migrene, hipertensiune arteriala, angina pectorala, epuizare fizica si nervoasa.
Ca urmare a tulburarilor de circulatie sanguina se acumuleaza lichid seros în tesuturi, provocand umflarea picioarelor (edeme), cu dureri acute în pulpe, prelungite spre solduri si coloana vertebrala.
Tratamentul naturist
Pentru uz intern se recomanda:
- extract hidroalcoolic din frunze de Gingko biloba (cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese, într-o cura de 4 saptamani), care favorizeaza circulatia periferica a sangelui la nivelul arterelor mici si al capilarelor, precum si scaderea vascozitatii sangelui;
- infuzie din herba de sulfina galbena (o lingurita la 200 ml apa clocotita); se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi, avand efecte în dilatarea vaselor periferice, marirea permeabilitatii arterelor si înlaturarea vasoconstrictiei;
- infuzie din frunze si radacini de papadie (1-2 lingurite la 200 ml apa clocotita), cu bune rezultate în normalizarea circulatiei sangelui la toate nivelurile corpului;
- infuzie din herba de coada-soricelului, bauta seara, dupa aparitia primelor întepaturi în picioare;
- decoct din fructe de maces (doua linguri cu fructe uscate se fierb 10 minute în 500 ml apa si se bea întreaga cantitate în cursul zilei), avand efecte în mentinerea permeabilitatii si elasticitatii vaselor capilare datorita continutului ridicat în vitaminele P si C. Tot din fructe uscate se consuma cate 3 g pulbere pe zi;
- infuzii din frunze de salvie, herba de cimbrisor si frunze de urzica, baute dupa fiecare masa, în cure prelungite de primavara.
Nu pot sa lipseasca tratamentele de durata cu preparate din fructe de coacaz negru (bogate în vitamina C, antozide, acid linolenic si saruri de potasiu, cu rol antiagregant plachtar) sau preparate din fructe de catina alba (bogate în multe vitamine).
În cazul edemelor, cu picioare umflate, obosite, grele si reci, se va consuma un ceai din frunze de afin (care protejeaza peretii arterelor), ceai de pedicuta cu adaos de o lingurita cu bitter suedez, decoct din radacini de lemn-dulce (cu actiune diuretica si antiinflamatoare) si amestecul, în parti egale, de coada-calului si coada-soricelului, din care se beau 3 cani pe zi.
Cantitatea de lichid necesara organismului (1,5-2 litri pe zi) se completeaza cu apa plata, apa de tarate sau ceai verde chinezesc.
Preparate indicate în uz extern
Pentru uz extern sunt recomandate zilnic comprese locale calde si bai de picioare, pe durata de 15-20 minute, timp de 3 saptamani, cu decoct din ace de pin, scoarta din ramuri tinere de castan salbatic, frunze de vita-de-vie cu struguri rosii, frunze de rachitan, urzica, patlagina si herba de sulfina. În doi litri de apa calda se adauga 5 linguri cu tinctura de rozmarin si o lingura cu bicarbonat de sodiu. În cazuri mai grave, tratamentul se poate complica cu un amestec de usturoi zdrobit, anghinare, paducel si cimbru.
Pe zonele afectate se aplica frunze strivite de varza în amestec cu hrean ras (daca se poate suporta) si se acopera cu o panza, pentru pastrare peste noapte. În timpul zilei se face un masaj usor cu unguent de galbenele (timp de 10-15 minute) si pensulari cu ulei de peste sau tinctura de salvie, ienupar, arnica sau castan.
Remedii pentru picioarele umflate
- baie de picioare si maini (spalate în prealabil cu apa si sapun), folosind decoct din flori si frunze de soc, decoct din frunze de pelin, nuc si menta (cate 100 g la 3 litri de apa si putin otet), bai calde cu faina de mustar (100 g puse într-un saculet de panza si introdus în ligheanul cu apa), bai de urzici (primavara, de 2 ori pe saptamana), bai cu boabe de ienupar maruntite si fierte 8-10 minute (seara, înainte de culcare);
- comprese la picioare cu decoct din rizomi de feriga, taiati marunt si fierti 15 minute într-un litru de apa si putin otet, comprese cu coada-calului sau comprese cu faguri de miere, aplicate pe umflaturi la genunchi timp de 3-4 ore;
- frectii (doua pe zi) pe picioarele umflate cu un amestec din 4 catei de usturoi, un pumn dublu de urzica moarta si un pahar de untdelemn, care se fierbe timp de 5 minute, se strecoara printr-o panza curata si se maseaza pielea de jos în sus;
- pudra calmanta din scoarta de ulm, piciorul-cocosului sau faina de mustar presarata în interiorul ciorapilor si al încaltamintei.
Regimul alimentar
Se suprima consumul alimentelor care încarca organismul si solicita un efort de prelucrare, matabolizare si eliminare: carne de porc, rata si gasca, preparate din carne, grasimi animale, mezeluri, conserve, galbenus de ou (bogat în colesterol), prajeli, sare, cafea, ciocolata, alcooluri tari si, mai ales, tutun. O zi pe saptamana se impune un repaus alimentar absolut, consumand numai lichide sub forma de ceaiuri si sucuri de radacinoase (morcov, telina, sfecla rosie, pastarnac, patrunjel) si din fructe proaspete (lamai, portocale, grepfrut, mere rosii), care contin cantitati mari de vitamina C. În celelalte zile se recomanda carne de pasare (150-200 g), peste alb, lapte degresat, iaurt, ulei vegetal fara colesterol sau presat la rece, paine integrala sau graham, germeni de grau, miere de albine în putin otet de mere, o lingura de lactat de calciu si un adaos zilnic de vitamina E (de 3 ori pe zi, înainte de mese).
O atentie deosebita se acorda consumului zilnic de legume proaspete, mai ales tomate bine coapte, întrucat licopenul, un compus carotenoidic, are proprietati antioxidante asupra arterelor.
Ceapa si usturoiul (3-5 catei pe zi) fluidifica sangele, determina dilatarea arterelor si împiedica formarea de cheaguri. De asemenea, se recomanda o cura de 10-14 zile cu drojdie de bere preparata din 4 linguri drojdie în 500 ml lapte, apa, suc de rosii sau de lamaie; dupa amestecare se tine în frigider si se consuma întreaga cantitate în 3 reprize pe zi.
Regimul de viata
- evitarea statului prelungit în picioare si chiar în pozitie sezand pe scaun „picior peste picior“ fara un suport pentru ridicarea picioarelor;
- evitarea mersului pe jos pe distante mari, mai ales pe terenuri în panta sau cu denivelari mari, fiind preferat un mers în ritm constant (o ora pe zi), pe distante crescande, pe terenuri plane, care sa alterneze cu repausul la pat;
- evitarea factorilor favorizanti ai bolii: frig, umezeala, caldura excesiva, traumatisme locale, infectii virotice si interzicerea categorica a consumului de tutun;
- excluderea jartierelor, a elasticelor circulare, a ciorapilor din materiale plastice si a încaltamintei stramte; se vor înlocui cu ciorapi din lana si încaltaminte comoda, elastica, calduroasa si impermeabila;
- mentinerea corpului încalzit cu perne electrice sau sticle calde, aplicate seara la stinghie, si nu pe piciorul bolnav;
- masaj superficial al picioarelor înainte de culcare, cu apa, otet de mere sau alcool, începand de la degete spre glezne si genunchi.
Sunt obligatorii baile zilnice alternative (caldute si reci) la picioare si maini, cu apa simpla sau apa sarata.
