Hipotensiunea este o afectiune maladiva inversa hipertensiunii si se manifesta prin scaderea permanenta a valorii tensiunii minime admise, si anume 10 cm Hg tensiune sistolica (maxima) si 6 cm Hg tensiune diastolica (minima). La persoanele cu varsta peste 60 de ani, pragul hipotensiunii este considerat la valori sub 12 cm (maxima) si 7 cm (minima)
Cand valoarea maxima variaza între 9-11 cm Hg, starea de hipotensiune este suportata usor, nu influenteaza speranta de viata si nu necesita nici un tratament special, dar afecteaza oarecum calitatea vietii, mai ales daca se asociaza cu oboseala si cu rezistenta scazuta la efort. Poate fi agravata de surmenajul fizic si, mai ales, intelectual, stari emotive, infectii acute sau ulcer gastro-duodenal. Frecventa bolii este, în medie, de 5% la adulti, femeile fiind mult mai expuse la riscul acestei îmbolnaviri.
Exista cazuri cand tensiunea scade brusc cu 3-4 cm Hg sub valorile obisnuite, mai ales la persoane foarte slabite si denutrite, cu stari de soc cardiovascular, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac, stenoza mitrala si aortica, tumori cerebrale, insuficienta a glandelor suprarenale, stari de denutritie si intoxicatii tabagice care necesita tratamente speciale. În unele cazuri, boala apare dupa dereglarea mecanismelor nervoase si endocrine, care au rolul de a mentine normalitatea regimului de circulatie sanguina.
Hipotensiunea este frecventa la fumatorii si alcoolicii subponderali, precum si la tinerii foarte slabi si înalti, cu greutatea corporala sub limitele normale. Boala se coreleaza si cu crizele de arteroscleroza.
Simptomele de manifestare constau în puls slab, palpitatii, transpiratii excesive, tulburari de vedere cu stelute în fata ochilor, zgomote în urechi, racirea membrelor, stari depresive, cascat, paloarea fetei, frecvente dureri de cap, oboseala permanenta, agitatie, astenie, insomnii, ameteli la ridicarea din pat si pierderea cunostintei cu lesin (lipotimie). În unele cazuri particulare intervine pierderea potentei sexuale.
Tratamente naturiste pentru tratarea tensiunii scazute
Pentru mentinerea bolii sub control sunt eficiente infuziile sau tincturile din cateva plante medicinale ca: rozmarin, vasc, salvie, menta, lemn dulce, ciubotica cucului, roinita, armurariu, tintaura, ruscuta de primavara, coaja de salcie si matase de porumb.
- tinctura de rozmarin, considerata ca etalon în tratamentul hipotensiunii ortostatice si a sclerozei cerebrale; se prepara din 10 g de frunze macerate timp de 8-10 zile în 100 ml de alcool de70 de grade si se consuma cate 10-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, timp de o luna. Se poate folosi si vinul de rozmarin (3-5 linguri de frunze la un litru de vin alb, macerate timp de 5-6 zile) din care se consuma cate un paharel zilnic;
- macerat din vasc alb preparat dintr-o lingurita de frunze în 250 ml de apa rece tinut timp de 12 ore. Cura dureaza 5-6 saptamani pe an, consumand cate 3 cani pe zi, doua pe zi în urmatoarele doua saptamani si o cana pe zi în ultima saptamana;
- decoct dintr-o lingurita de flori si frunze de paducel în 250 ml de apa rece în 250 ml de apa rece; se fierbe 3-5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 12 cani, înainte de mese;
- infuzie: din amestec format din cate 30 g de: coada soricelului (herba), rozmarin (frunze) si paducel (flori). Peste trei lingurite din aceste amestec se toarna trei cani de apa clocotita si se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 5-10 minute. Separat se face un macerat la rece din vasc alb ( trei lingurite de frunze timp de 8 ore în 750 ml apa rece) care se amesteca cu infuzia calda a celorlalte plante, se strecoara si se beau 3 cesti de ceai cald în cursul zilei;
- infuzie: din amestec, în parti egale, de rozmarin (frunze), roinita (frunze), salvie (frunze), ciubotica cucului (herba), traista ciobanului (herba) si armurariu (fructe macinate). Din amestec se ia cate o lingura la 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau cate doua cani în fiecare zi, într-o cura de doua-trei saptamani;
- vin tonifiant: pentru inima dintr-un litru de must (rosu sau alb), 200 g patrunjel frunze tocate marunt si 50 ml de otet de mere; se fierbe 10 minute, se adauga 200 g de miere de salcam si se fierbe din nou 5 minute. Se raceste în vas acoperit, se strecoara si se pastreaza la rece în sticle brune, bine închise. Se consuma cate doua linguri pe zi, iar în caz de crize se iau cate doua linguri odata. Vinul tonic este indicat si în cardiopatiile ischemice, insuficienta cardiaca si nevroze cardiace.
- decoct: din doua cepe mici cu coaja si 100 g de zahar într-un litru de apa rece; se raceste în vas acoperit, se strecoara si se bea întreaga cantitate într-o zi, în stare rece, prin înghitituri rare.
Un excelent remediu: cura cu orz verde
Alimentatia trebuie sa fie bogata în cereale, legume si fructe, între care nu pot sa lipseasca graul germinat (2-3 lingurite pe zi), ardei gras si iute, marar, patrunjel, sfecla rosie, varza rosie, drojdie de bere proaspata(cate o lingura pe zi timp de doua saptamani), fulgi de ovaz si laptisor de matca (cate 10-20 mg de trei ori pe zi timp de doua-trei saptamani). De asemenea, nu trebuie sa lipseasca ceapa cruda sau sub forma de suc. Sfecla rosie regleaza tensiunea arteriala, fiind folosita sub forma de macerat (100 g radacina rasa în 500 ml de apa timp de doua ore) din care se consuma cate o treime din cantitatea înainte de fiecare masa.
Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate cateva cure pe an:
- cura cu suc de orz verde ( 3 pahare pe zi) timp de o luna pe trimestru;
- cura cu sucuri naturale de fructe si cruditati pe o durata de doua luni, consumand zilnic urmatoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), pastarnac (50 ml), telina (50 ml), sfecla rosie (150 ml), castraveti (120 ml), fasole verde (30ml) si mere (300 ml).
În fiecare dimineata se ia o singura ceasca de cafea naturala sau un pahar cu vin rosu natural, care ridica valoarea tensiunii arteriale, iar pacientul se simte bine toata ziua, nu mai are dureri de cap, ameteli, dispare starea de somnolenta, iar randamentul fizic si intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.
Relaxare si tratament la altitudini înalte
Se impune o munca temperata si ordonata, cu suficiente ore de somn, activitate fizica în aer liber, exercitii fizice moderate si sporturi adecvate varstei si mers pe jos, ideal descult prin iarba îmbibata cu roua. Urmeaza un masaj al membrelor si dusuri de înviorare. Se va evita surmenajul fizic si intelectual, precum si calatoriile cu avionul pe distante mari. Vacanta se va face în statiuni de odihna situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decat sejurul la mare. Zilnic, pacientul va face exercitii de respiratie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiratie profunda pe nas timp de 7 secunde si expiratie prelungita pe gura tot 7 secunde. Dupa aceste expiratii, plamanii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspat inspirat va patrunde în toate alveolele pulmonare.
Pacientul hipotensiv va renunta definitiv la fumat, iar trecerea din pozitia culcat (clinostatica) la pozitia verticala (ortostatica) va sta cateva secunde pe marginea patului pentru adaptarea organismului la aceasta schimbare, evitand astfel senzatia de ameteala sau pierderea cunostintei. Ca atitudine generala se recomanda o permanenta împacare cu sine, regland aspiratiile în functie de posibilitatile de realizare.
Sursa: www.farmacia-verde.ro
